OK

OK Anulare

V-ați înregistrat cu succes!

Închideți
Previous

Diferitele cauze
ale căderii părului

Previous

Diferitele cauze
ale căderii părului

Importanța culturală a părului

Părul a jucat dintotdeauna un rol fundamental în imaginea individului, având înțelesuri simbolice profunde pentru fiecare cultură de-a lungul erelor: din timpuri străvechi, podoaba capilară a reprezentat un element important al personalității, contribuind la frumusețea, farmecul și puterea de seducție a unei persoane.

Un fenomen biologic complet natural

Fiecare dintre noi are între 100.000 și 150.000 de fire de păr pe scalp. Părul se regenerează continuu, în cicluri succesive de creștere, repaus, cădere și regenerare, o persoană pierzând între 50 și 100 de fire de par pe zi. Această cădere zilnică este complet normală și de obicei nu cauzează subțierea firelor, deoarece ciclul părului nu este sincronic (fiecare fir de par este într-o faza diferită), ceea ce înseamnă că mereu avem păr pe scalp. De fapt, ciclul individual al foliculilor previne în mod independent căderea severă a părului.
În unele situații, însă, căderea părului poate fi accentuată. Procesul poate avea cauze precum probleme ale ciclului părului, afecțiuni inflamatorii care deteriorează foliculii de păr, sau anormalități moștenite ori dobândite ale axului părului.

Ciclul de viață al părului

Ciclul tipic de creștere a părului poate dura între 2 și 6 ani și constă în patru faze distincte. Durata ciclului părului este influențată de vârstă, patologie și de o varietate de factori nutriționali și hormonali.
Prima fază a ciclului este cunoscută sub denumirea de anagen sau faza de creștere și este etapa în care părul crește din folicul sau rădăcină, de sub piele. Faza anagen durează câțiva ani (de obicei 2-4 ani la femei și 3-6 ani la bărbați), pe durata sa fiind determinată lungimea părului. În această etapă, părul crește cu aproximativ 1 cm la fiecare 28 de zile, iar în mod normal aproape 90% din foliculii de par sunt în anagen.
Următoarea fază este catagen sau faza de tranziție, care durează cam 2-3 săptămâni, 1-2% dintre firele de păr aflându-se simultan în această etapă. Pe durata fazei catagen, părul nu mai crește și se detașează de rezerva de sânge și de papila dermică, ce conține celulele care produc păr nou. Apoi urmează faza telogenă sau de repaus, care durează în jur de 3 luni și pe durata căreia părul deja existent se odihnește, iar cel nou își începe faza de creștere. În jur de 10-15% din firele de par sunt simultan în această fază. Pe măsură ce noi fire de par cresc sub foliculul telogen, acesta împinge treptat foliculul “vechi” spre suprafață, de unde, în cele din urmă, va cădea. Faza exogenă sau de cădere este ultima parte a ciclului părului, pe durata acesteia firele de par “vechi” căzând de pe scalp și fiind înlocuite de fire noi.

Diferitele forme de cădere a părului:

Efluviumul telogen (telogen effluvium - căderea temporară a părului) este caracterizată prin căderea bruscă și severă a părului încă de la începutul fazei telogene. Are loc la aproximativ 3 luni de la un eveniment declanșator precum:

  • Stres (boli febrile grave, stres emoțional, leziuni serioase, intervenții chirurgicale majore, travaliu dificil, hemoragie, înfometare și diete nesănătoase de slăbit);
  • Perioada postpartum: după naștere, dezechilibrul hormonal (în special scăderea nivelului de estrogen) declanșează o schimbare considerabilă a fazei telogene care cauzează căderea severă a părului;
  • Schimbarea de anotimp: cercetările arată o creștere a firelor de păr în faza telogenă pe durata aprilie-martie și septembrie-octombrie, perioade ce reprezintă vârfuri sezoniere, cunoscute și sub denumirile de efluvium telogen de primăvară și toamnă;
  • Expunerea la poluare;
  • Deficiențe nutriționale (anemie prin carență de fier, acrodermatită enteropatică, deficienţă de zinc dobândită și malnutriție);
  • Tulburări endocrine (hipertiroidism și hipotiroidism);
  • Probleme dermatologice severe care afectează scalpul;
  • Diferite medicamente: în principal este vorba despre citostatice (utilizate pentru chimioterapie) dar s-a observat că în cazuri rare și alte tipuri de medicamente, precum antidepresivele, anticonvulsivantele și beta-blocantele (β-blocantele) pot cauza căderea părului.

Este, totuși, important de menționat că în aproximativ o treime din cazurile de efluvium telogen nu este depistată cauza. Durata efluviumului telogen acut este mai scurtă de 6 luni, iar cea a efluviumului telogen cronic depășește 6 luni.
Efluviumul telogen acut poate afecta atât femei și bărbați de toate vârstele, pe când forma cronică tinde să fie mai des diagnosticată în rândul femeilor sănătoase cu vârste cuprinse între 30 și 60 de ani.

Alopecia (căderea permanentă a părului) include:

  • Alopecia androgenetică: este ereditară și cea mai comună formă de cădere a părului atât la bărbați, cât și la femei. Se caracterizează prin “dispariția” graduală a părului de pe scalp, pattern-urile diferite în funcție de gen. Bărbații se confruntă cu subțierea și căderea părului din diferite regiuni ale scalpului (frontală, bitemporală și vertex) sau căderea părului de pe întreaga suprafață a scalpului, rămânând doar câteva fire pe regiunea occipitală și temporală. La bărbați, acest tip de alopecie se poate declanșa oricând după pubertate și progresează pe parcursul anilor. Pe de altă parte, femeile experimentează o subțiere lentă și difuză a părului pe întreaga suprafață a scalpului (cazurile în care se ajunge la chelire sunt foarte rare), care începe din partea frontală a scalpului. Femeile obișnuiesc să observe această schimbare în jurul menopauzei, deși căderea părului poate începe la orice vârstă după pubertate.
  • Hirsutismul: este asociat în general hiperandrogenia, deși o jumătate dintre femei cu simptome ușoare au niveluri normale de androgeni. Cea mai comună cauză a hirsutismului este sindromul ovarelor polichistice. Hirsutismul este caracterizat de prezența în exces a părului terminal pe suprafețele zonelor dependente de androgeni: față, piept, abdomen, coapse și areole. Hirsutismul poate să fie sau nu asociat cu acneea și alopecie androgenetică.
  • Alopecia areata: este o boală autoimună ce se declanșează brusc și cauzează pierderea părului pe porțiuni atât la copii, cât și adulți. Părul de pe întreaga suprafață a corpului (scalp, sprâncene, gene etc.) poate cădea, boala rezultând adesea în pierderea completă a părului (alopecia totalis). Pacienții se pot confrunta cu remisiunea bolii (care este de asemenea spontană, neexistând încă un tratament), putând fi afectați de acest tip de alopecie o dată sau în repetate rânduri de-a lungul vieții.
  • Alopecia cicatricială: este cauzată de anumite boli rare care distrug foliculii piloși și îi înlocuiesc cu țesut cicatricial (părul nu crește la loc pe porțiunile respective). Aceste afecțiuni se pot declanșa la orice vârstă și afectează atât bărbații, cât și femeile, căderea părului putând începe atât de lent, încât simptomele nu sunt sesizate. Totuși, părul poate cădea și brusc, alte simptome fiind mâncărimile, umflăturile și prezența leziunilor de culoare roșie sau albă ce arată că niște erupții cutanate pe suprafața scalpului.
  • Tricotilomania: tulburare mentală care constă în dorința obsesivă a unei persoane de a-și smulge părul din cap sau de pe corp. Acestor persoane le este greu să se oprească, rezultatul fiind porțiuni întregi rămase fără păr. Tricotilomania este cel mai frecvent diagnosticată în rândul copiilor, iar dacă acest comportament este oprit la timp, părul va crește de cele mai multe ori la loc. Totuși, dacă smulgerea firelor de par continuă pe durata unei perioade de câțiva ani, pierderea părului poate fi permanentă.
  • Alopecie senescentă (subțierea și căderea părului cauzate de înaintarea în vârstă): este descrisă ca subțierea difuză permanentă a părului pe întregul scalp, fără o miniaturizare foliculară considerabilă la pacienții de peste 50 de ani fără istoric familial de chelire. Această cădere progresivă a părului este, de asemenea, caracterizată de scurtarea fazei anagen, scăderea raportului anagen/telogen, slăbirea părului și degradarea calității acestuia.




Faza creșterii părului (anagen) se scurtează de la durata normală de 3-4 ani la sub un an. Faza de stagnare (telogenă) crește, iar firele de par căzute sunt mai rar înlocuite cu fire de păr noi. Mai mult, procentul firelor de păr care sunt simultan în faza telogenă crește, ajungând la peste 20%. Foliculii piloși nu se mai ancorează atât de adânc în derm și devin tot mai mici pe măsură ce se transformă. Odată cu vârsta, părul își pierde și pigmentarea, devenind alb. Firele albe de par sunt mai slabe decât cele pigmentate (colorate), iar porozitatea lor este puțin mai ridicată, în timp ce rezistența mecanică este redusă. În plus, firele albe tind să fie mai vulnerabile la factorii externi, precum razele ultraviolete.

Surse: 
Rezultatele obținute printr-un studiu epideniologic realizat de L’Oréal Research în parteneriat cu SU.VI.MAX (Supplémentation en VItamines et Minéraux AntioXydants). Pentru mai multe informații, consultați un medic dermatolog, care poate efectua un consult clinic și o tricoscopie (dermatoscopia scalpului), sau poate recomandă realizarea unei tricograme (examinarea microscopică a părului), unor analize de sânge sau uneori a unei biopsii.

Este important să distingem căderea naturală, zilnică a părului de alopecie, deoarece în cazul celei din urmă, căderea părului poate fi atât de severă, încât una sau câteva portiul ale scalpului să rămână fără păr.